Când și cum ne rugăm?

– Părinte, când și cum ne rugăm?

Părintele Paisie:

– „Neîncetat vă rugați!” ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel. Și este foarte important ca atunci când facem această lucrarea a rugăciunii să nu o simțim ca pe o corvoadă. Dacă o simți ca pe o corvoadă, nu este primită înaintea lui Dumnezeu. Trebuie să o simțim ca pe o nevoie sufletească, ca pe o sete ființială care trebuie astâmpărată. Noi avem nevoie de Harul lui Dumnezeu, de Harul lui Hristos care vine în primul rând prin rugăciune, pentru că rugăciunea este o punte de legătură, este un mijloc de comunicare între noi și Dumnezeu, între noi și Părintele ceresc, între noi și Creatorul nostru. De aceea spunem de atâtea ori pe zi sau ar trebui să spunem de atâtea ori pe zi sau măcar o dată pe zi Rugăciunea Tatăl nostru pe care Însuși Mântuitorul Hristos ne-a predat-o. Și atunci, dacă Îl numim Tatăl nostru, de ce să nu ne raportăm așa cum se raportează un copil la tatăl său? Orice copil care îl cunoaște pe tatăl său, nu vorbesc de copiii care sunt părăsiți, nu e cazul, nu e cazul unui creștin care știe cine e Tatăl său ceresc. 

Așa cum un copil aleargă în brațele tatălui său de drag, de dor și simte nevoia de afecțiunea lui, de căldura lui, de iubirea lui care se manifestă și prin cuvinte, și prin mângâieri, și prin tot ce știe să ofere afecțiunea unui părinte, a unui tată, aceeași nevoie și sete trebuie să o simțim și noi. Și atunci când o simți, o manifești. Şi dacă o manifești, ne-a dat Bunul Dumnezeu și modul de a manifesta această sete, această nevoie. Dumnezeu are din belșug, Dumnezeu este, nu extrem de bogat, este infinit de bogat în a dărui, trebuie doar să ne deschidem inima și sufletul ca să primim măcar cât încape în mica noastră inimă, în sufletul nostru neputincios. Primind neîncetat această afecțiune a lui Dumnezeu, această dragoste a lui Hristos, încet, încet, capacitatea bateriei sau capacitatea inimii va crește tot mai mult și vom putea primi din ce în ce mai mult, vom putea simți din ce în ce mai mult iubirea lui Hristos, afecțiunea Părintelui ceresc. Pentru că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt este o Dumnezeire în Trei Ipostasuri. Să nu separăm pe Tatăl de Fiu și de Duhul Sfânt. Niciodată.