Cum a împărtășit Sfântul Kukșa o sută de oameni într-un lagăr
Articole duhovniceşti

Cum a împărtășit Sfântul Kukșa o sută de oameni într-un lagăr

2 min citire

Împreună cu Părintele Kukșa, în lagăr erau deținuți mulți clerici, precum și monahi și monahii.

În acea vreme, la Kiev trăia Episcopul Antonie, care îl cunoștea bine pe Părintele Kukșa și îl avea la mare cinste. Aflându-se în închisoare, bătiușka a primit de la acesta un colet în care, printre pesmeți, se aflau și o sută de părticele uscate din Sfintele Daruri. Gardienii nu au descoperit Sfintele Daruri, socotindu-le simple bucăți de pesmet.

„Însă puteam eu oare să mă împărtășesc cu Sfintele Daruri, când mulți preoți, monahi și monahii, care se aflau închiși de foarte mulți ani, erau lipsiți de această mângâiere?”, povestea adesea, mai târziu, Preacuviosul.

„Le-am spus preoților că am primit Sfintele Daruri. Credincioșii, cu mare băgare de seamă, le-au spus «alor lor» ca, într-o anumită zi și într-un anumit loc, pe ascuns de paznici, să fie gata să primească Sfânta Împărtășanie.

Am făcut un epitrahil dintr-un ștergar, desenând pe el Sfânta Cruce. Citind rugăciunile de trebuință, am binecuvântat Sfintele Daruri și le-am luat cu noi, ascunzându-le sub haină.

Preoții s-au ascuns după lăstărișuri. Monahii și monahiile, ca să nu fie observați, alergau pe rând către noi, iar noi, acoperindu-i cu epitrahilul-ștergar, le dădeam iertarea și dezlegarea păcatelor.

Astfel, într-o dimineață, în drumul către muncă, s-au împărtășit deodată o sută de oameni. Cât s-au bucurat ei și cât I-au mulțumit lui Dumnezeu pentru marea Lui milă!”

Sursa: Sfântul Kuksa de Odessa– Viaţa şi minunile, Editura Sophia.