
De ce se numește „Paraclisul mic” al Maicii Domnului? Există și un Paraclis mare?
Mulți credincioși citesc Paraclisul Maicii Domnului atunci când trec prin necazuri, boli, ispite sau alte încercări ale vieții. Este una dintre cele mai iubite rugăciuni închinate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Dar de ce se numește „Paraclisul mic”? Există și unul mare? Și, dacă da, care este diferența dintre ele?
Cuvântul „paraclis” provine din limba greacă și are, în acest context, înțelesul de rugăciune de cerere, de mijlocire și de mângâiere.
În tradiția liturgică ortodoxă există mai multe alcătuiri ale Paraclisului Maicii Domnului.
1. Paraclisul mic al Maicii Domnului (ascultaţi aici)
Este cel mai cunoscut și mai răspândit în rândul credincioșilor. Canonul său este atribuit, în tradiția liturgică, monahului Teostirict. Acesta este Paraclisul pe care îl întâlnim în majoritatea cărților de rugăciuni și pe care credincioșii îl citesc acasă sau îl ascultă în Biserică, cerând ajutorul Maicii Domnului.
2. Al doilea Paraclis al Maicii Domnului
În tradiția liturgică românească întâlnim și un al doilea Paraclis, cu o alcătuire diferită, care a fost introdus în cărțile noastre de cult prin grija Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești. Acesta nu trebuie confundat cu Paraclisul mare, fiind vorba despre două texte distincte.
3. Paraclisul mare al Maicii Domnului
A fost alcătuit de împăratul bizantin Teodor al II-lea Lascaris, care a trăit în secolul al XIII-lea. În mijlocul încercărilor și suferințelor sale, împăratul a căutat mângâiere și ajutor la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, lăsând Bisericii această frumoasă alcătuire de rugăciune.
În tradiția grecească, mai ales în Postul Adormirii Maicii Domnului, Paraclisul mic și Paraclisul mare sunt cântate alternativ, potrivit rânduielii liturgice.
Dar este Paraclisul mare mai puternic decât Paraclisul mic?
Nicidecum! Denumirile de „mic” și „mare” deosebesc două alcătuiri imnografice, nu puterea rugăciunii și nici dragostea Maicii Domnului față de cei care îi cer ajutorul. Dumnezeu nu măsoară rugăciunea după numărul cuvintelor, ci privește la inima omului.
Putem citi multe rugăciuni cu mintea împrăștiată și putem rosti numai câteva cuvinte, dar cu atâta credință și smerenie, încât acestea să izvorască din adâncul sufletului. De aceea, atunci când citim Paraclisul Maicii Domnului, să nu ne grăbim să terminăm, ci să încercăm să înțelegem ceea ce rostim și să ne rugăm cu luare-aminte.
Maica Domnului nu ne ascultă mai mult pentru că citim un Paraclis mare și nici mai puțin pentru că citim unul mic. Ea este Maica milostivirii, grabnic ajutătoare și mijlocitoare pentru cei care aleargă la ea cu credință.
Iar când necazurile ne apasă și nu mai știm încotro să ne îndreptăm, să nu uităm această scurtă rugăciune: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!”
Să ne ajute Maica Domnului să ne rugăm nu doar cu buzele, ci mai ales cu inima!