Îngerul Alb – Icoana care a rămas ascunsă timp de câteva veacuri
Articole duhovniceşti

Îngerul Alb – Icoana care a rămas ascunsă timp de câteva veacuri

2 min citire

La Mănăstirea Mileševa din Serbia se păstrează una dintre cele mai frumoase și cunoscute reprezentări ale unui Înger din întreaga artă ortodoxă. Este vorba despre „Îngerul Alb”, o frescă pictată în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în jurul anilor 1230–1235.

Îngerul este înfățișat șezând pe piatra mormântului Mântuitorului, îmbrăcat în veșminte albe, cu aripile larg desfăcute. Cu o mână ține un toiag, iar cu cealaltă arată spre mormântul gol, vestind cea mai mare bucurie pe care a cunoscut-o omenirea: Hristos a înviat!

Imaginea face parte dintr-o compoziție mai amplă, care înfățișează venirea femeilor mironosițe la Mormântul Domnului.

„Nu vă temeți, că știu că pe Iisus Cel răstignit Îl căutați. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis” (Matei 28, 5-6).

Un amănunt deosebit din istoria acestei fresce este că, în secolul al XVI-lea, pictura a fost acoperită cu un nou strat de zugrăveală. Astfel, chipul Îngerului Alb a rămas ascuns timp de câteva sute de ani, până când a fost redescoperit în secolul al XX-lea, în urma lucrărilor de restaurare.

Astăzi, fresca de la Mileševa este socotită una dintre capodoperele picturii medievale sârbești, iar chipul Îngerului a devenit cunoscut în întreaga lume.

Privirea sa senină, veșmântul luminos și gestul mâinii au o semnificație duhovnicească profundă. Îngerul nu atrage atenția asupra sa, ci ne îndreaptă privirea spre mormântul gol. El nu vestește o simplă minune, ci biruința vieții asupra morții.

De aproape opt veacuri, Îngerul Alb de la Mileševa continuă să ne amintească același adevăr pe care l-a vestit femeilor mironosițe în dimineața Învierii: „Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis.”