Lucrarea duhovnicească a Sfinților Apostoli
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Zecea, Capitolul al Doilea, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, pp. 951-952
„Aşa s-a arătat pe sine Pavel, zicând: Căci pentru mine viaţă este Hristos, şi moartea, un câştig (Filipeni 1, 21) sau: Căci dragostea lui Hristos ne stăpâneşte pe noi care socotim aceasta, că dacă unul a murit pentru toţi, au murit deci toţi (2 Corinteni 5, 14). Şi, pe lângă acestea, iarăşi: Cine ne va despărți pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? (Romani 8, 35). Auzi cum făgăduiește că nu va fi nimic care să se opună sau să taie puterea iubirii lui față de Hristos? Iar dacă a iubi pe Hristos înseamnă a păstori turma și a paște mieii lui Hristos, cum nu va fi cu totul vădit că aceasta este mai tare și decât moartea și decât prigonirile și sabia, și că cel ce propovăduiește cuvântul mântuitor celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu va disprețui cu totul orice strâmtorare? Iar dacă vrem să concentrăm înţelesul cuvântului Mântuitorului, vom spune pe scurt ceea ce vrea El să facă Ucenicii Lui, fără şovăială şi fără nicio teamă, mântuindu-şi mintea proprie. El le porunceşte să slujească cuvântul credinţei în El şi să facă cunoscută Evanghelia în toată lumea. Aceasta o spune şi prin cuvântul lui Isaia: Suie-te pe munte înalt, cel ce binevesteşti Ierusalimului, ridică glasul tău cu putere, cel ce binevesteşti Ierusalimului, înalţă glasul şi nu te teme (Isaia 40, 9). Vedem şi pe Sfinţii Ucenici că cer aceasta de la Dumnezeu prin rugăciune stăruitoare. Şi ca să poată face aceasta, învinuind furia iudeilor, au spus: Şi acum, Doamne, caută spre ameninţările lor şi dă robilor Tăi să grăiască cuvântul Tău cu toată îndrăzneala (Fapte 4, 29). În mod obişnuit celor ce slujesc Evanghelia li se împotrivesc foarte mulţi şi-i lovesc. Dar, deşi era mare frica şi cumplite valurile care se ridicau din ameninţări, nu era nici un motiv care să-i facă pe cei cu adevărat ucenici să pătimească, dar au ales să săvârşească prin lucrarea lor opera iubirii.”
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Doua, Cap. V, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, pp. 227-228
„Hristos Se arată preocupat de mântuirea tuturor celor chemați, dar nu spune niciun cuvânt despre hrana trupului Său, deși era obosit de călătorie, cum s-a scris (Ioan 4, 6). Prin aceasta voia iarăși să folosească pe învățătorii din Biserici și să-i convingă să uite de toată oboseala și să pună străduința pentru cei ce vor să se mântuiască mai presus de toată grija față de trup. Căci vai, zice prorocul, de cei ce fac lucrul Domnului cu lene (Ieremia 48, 10).”
Sursa: http://ziarullumina.ro.