Ocrotitorul Chiliei noastre, între Sfinții Părinți de la Sinodul al III-lea Ecumenic
În anul 431, la Efes, s-a întrunit Sinodul al III-lea Ecumenic, într-o vreme în care Biserica era tulburată de învățătura lui Nestorie, patriarhul Constantinopolului.
Nestorie refuza să o numească pe Preasfânta Fecioară Maria Născătoare de Dumnezeu – Theotokos, preferând numirea de „Născătoare de Hristos”. În spatele acestei dispute nu se afla însă doar problema unui nume dat Maicii Domnului, ci un adevăr fundamental al credinței: Cine este Iisus Hristos?
Dacă Cel născut din Fecioara Maria este Însuși Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, Care S-a făcut om pentru mântuirea noastră, atunci Maica Sa este cu adevărat Născătoare de Dumnezeu. Ea nu a născut un simplu om care, mai târziu, s-ar fi unit cu Dumnezeu, ci L-a născut după trup pe Însuși Fiul lui Dumnezeu întrupat.
În apărarea acestui adevăr s-a ridicat cu multă putere Sfântul Chiril, Patriarhul Alexandriei.
Mai înainte de întrunirea Sinodului, Sfântul Chiril i-a scris lui Nestorie, chemându-l să renunțe la învățătura sa. Văzând că acesta nu se îndreaptă, Sfântul a trimis scrisori clerului din Constantinopol, împăratului, episcopilor și altor Biserici, arătând primejdia pe care această învățătură o reprezenta pentru dreapta credință.
Când episcopii s-au adunat la Efes, Sfântul Chiril a avut un rol de frunte în lucrările Sinodului. Părinții au cercetat învățătura lui Nestorie și au condamnat-o, mărturisind unitatea Persoanei lui Hristos și adevărul că Preasfânta Fecioară Maria este cu adevărat Theotokos – Născătoare de Dumnezeu.
Mărturisirea de la Efes poate fi înțeleasă foarte simplu: Fiul lui Dumnezeu și Fiul Fecioarei Maria nu sunt doi fii, ci Unul și Același Hristos.
De aceea, atunci când Sfântul Chiril apăra numele de „Născătoare de Dumnezeu”, el nu apăra numai cinstirea Maicii Domnului. El apăra însăși taina Întrupării: Dumnezeu Cuvântul S-a făcut cu adevărat om, fără să înceteze a fi Dumnezeu, pentru mântuirea noastră.
Pentru această mărturisire, Sfântul Chiril a trecut prin multe încercări. În tulburările care au urmat lucrărilor Sinodului, a fost chiar întemnițat pentru o vreme, împreună cu Sfântul Memnon al Efesului. În cele din urmă a fost eliberat și reașezat în scaunul său, iar învățătura apărată de el a rămas una dintre mărturisirile fundamentale ale credinței Bisericii.
Astăzi, când îi pomenim pe Sfinții Părinți de la Sinodul al III-lea Ecumenic, pentru noi bucuria este cu atât mai mare: Sfântul Chiril al Alexandriei, unul dintre marii apărători ai dreptei credințe la Efes, este și unul dintre Sfinții ocrotitori ai Chiliei noastre.
Astfel, ocrotitorul Chiliei pe care o ridicăm în Sfântul Munte este tocmai Sfântul care, cu aproape 1.600 de ani în urmă, a mărturisit cu atâta tărie înaintea Bisericii întregi adevărul despre Hristos și despre Preasfânta Sa Maică.
Sfinte Ierarhe Chiril, apărătorule al dreptei credințe și ocrotitorule al Chiliei noastre, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
Pomenim în rugăciune pe toți cei care ne ajută să ducem mai departe zidirea Chiliei Sfinților Atanasie și Chiril din Schitul Lacu – Sfântul Munte Athos.