Sfânta Tecla și-a dat aurul pentru a intra în temniță
Articole duhovniceşti

Sfânta Tecla și-a dat aurul pentru a intra în temniță

3 min citire

Avea doar 18 ani, era frumoasă, provenea dintr-o familie înstărită și era logodită cu un tânăr de neam ales. Dar o singură întâlnire cu Evanghelia avea să-i schimbe pentru totdeauna viața.

Sfânta Tecla locuia în cetatea Iconiu, într-o casă aflată în apropierea celei în care Sfântul Apostol Pavel propovăduia cuvântul lui Dumnezeu.

Într-o zi, auzindu-i glasul, tânăra s-a apropiat de fereastră și a început să asculte. Apostolul vorbea despre Hristos, despre înviere, despre curăție și despre viața veșnică. Cuvintele lui i-au pătruns atât de adânc în inimă, încât a rămas la fereastră trei zile și trei nopți, fără să se mai desprindă de învățătura sa.

Mama ei, Teoclia, și logodnicul, Tamir, au încercat în zadar să o îndepărteze de această credință. Tecla nu mai dorea să se căsătorească, ci hotărâse să-și închine întreaga viață lui Hristos. Văzând aceasta, logodnicul s-a mâniat și l-a pârât pe Apostolul Pavel înaintea dregătorului cetății, acuzându-l că, prin învățătura sa, îi îndepărtează pe tineri de căsătorie și tulbură familiile. Astfel, Sfântul Pavel a fost prins și aruncat în temniță.

Dar ceea ce s-a întâmplat apoi arată cât de mare era dragostea Sfintei Tecla pentru cuvântul lui Dumnezeu.

În timpul nopții, tânăra a ieșit pe ascuns din casă și a alergat la închisoare. Ajunsă înaintea temnicerului, și-a scos podoabele și i-a dat un ban de aur, rugându-l să-i îngăduie să intre la Apostol. Când l-a văzut pe Sfântul Pavel, a căzut înaintea lui cu lacrimi de bucurie și i-a sărutat lanțurile. A rămas acolo, la picioarele Apostolului, ascultând mai departe cuvântul lui Dumnezeu. Pentru ea, temnița în care se afla Pavel devenise mai prețioasă decât palatul în care crescuse. Iar lanțurile Apostolului erau mai scumpe decât toate podoabele sale de aur.

Când familia a aflat unde se găsea, Tecla a fost adusă înaintea dregătorului. Pentru că a refuzat să se lepede de credință și să se întoarcă la logodnicul ei, a fost osândită să fie arsă de vie. Dar Dumnezeu nu a părăsit-o. Potrivit vieții sale, o ploaie puternică a stins focul, iar Sfânta Tecla a ieșit nevătămată.

Mai târziu, avea să îndure și alte chinuri pentru Hristos, rămânând statornică în credință până la sfârșitul vieții.
 
Sfântul Ioan Gură de Aur, amintind râvna ei, ne lasă un cuvânt care ar trebui să ne pună pe gânduri: „Aceea, ca să vadă pe Pavel, aurul său l-a dat străjerului temniței; iar tu niciun ban nu vrei să dai, ca să vezi pe Hristos”.

Cât de mult prețuim noi astăzi cuvântul lui Dumnezeu? Sfânta Tecla a fost gata să renunțe la podoabe, la bogăție, la căsătorie și chiar la propria viață pentru a nu pierde comoara pe care o descoperise: pe Hristos. Noi avem Evanghelia în casele noastre, avem Biserici deschise, avem libertatea de a ne ruga. Și totuși, de câte ori nu găsim nici măcar câteva minute pentru Dumnezeu? Sfânta Tecla a plătit cu aur ca să intre într-o temniță și să asculte Evanghelia. Noi o avem la îndemână, dar cât de des o deschidem?

Sfântă Mare Muceniță Tecla, cea întocmai cu Apostolii, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!