
Zece litre de aur oprite de la un sărac și o mie de litre pierdute – O întâmplare din viața Sfântului Ioan cel Milostiv
Sfântul mergând odată la Biserică, s-a apropiat de dânsul un bărbat cinstit și de bun neam, căruia îi furaseră tâlharii toată averea și era într-o mare sărăcie.
Deci patriarhul, milostivindu-se spre acel om cinstit și slăvit, care deodată a ajuns sărac dintr-atâta bogăție, a spus slugii sale la ureche ca să zică iconomilor Bisericii să dea omului aceluia cincisprezece litre de aur.
Văzând iconomii că este aur puțin în vistieria Bisericii, n-au ascultat porunca patriarhului și au dat omului aceluia numai cinci litre, iar cele zece le-au oprit.
Întorcându-se patriarhul de la Biserică la casa sa, s-a apropiat de dânsul o doamnă foarte bogată și slăvită și a dat în mâna lui o hârtie în care scria că dăruiește Bisericii cinci sute de litre de aur.
Luând patriarhul hârtia și citind-o, a cunoscut prin darul Duhului Sfânt care era într-însul cum că femeia aceea n-a dat tot cât pusese în mintea sa ca să dea – căci așa a vrut Dumnezeu –, fiindcă nici iconomii n-au dat omului celui sărac cât poruncise să-i dea, adică cincisprezece litre.
Venind Sfântul în casă, a chemat pe iconomi și i-a întrebat:
– Cât ați dat omului celui prădat de tâlhari?
Iar ei au mințit, spunând:
– Cincisprezece litre, precum ai poruncit, stăpâne.
Însă Sfântul, dând pe față minciuna, scumpetea și neascultarea lor, a zis către dânșii:
– De la voi să ceară Dumnezeu o mie de litre de aur, pentru că această doamnă binecredincioasă a vrut să ne dea o mie cinci sute de litre de aur. Dar de vreme ce voi, neascultându-mă pe mine, ați oprit zece litre, pentru aceea a sfătuit Dumnezeu pe această femeie ca să oprească o mie de litre. Iar dacă nu mă credeți pe mine, singuri veți cunoaște cu dinadinsul.
Apoi îndată a chemat pe acea cinstită doamnă și a întrebat-o înaintea iconomilor, zicând:
– Spune-ne nouă, doamnă, cât aur ai gândit să aduci, din dragostea ta cea către Dumnezeu!
Femeia, văzând că hotărârea ei nu s-a tăinuit de către Sfântul, a zis:
– Cu adevărat, stăpâne, mai înainte cu câteva zile am scris pe hârtie ca să dau în sfintele tale mâini o mie cinci sute de litre de aur. Iar a doua zi am desfăcut hârtia și am aflat, nu știu cum, că era ștearsă mia și numai cinci sute rămăseseră. Deci am gândit în mine că Domnul nu binevoiește ca să dau mai mult aur în mâinile Sfinției tale, decât numai cinci sute de litre, și așa am făcut.
Acestea auzind, iconomii s-au temut foarte și s-au rușinat. Apoi, căzând la picioarele Sfântului, își cereau iertare.
Din Viaţa Sfântului Ioan cel Milostiv.
Notă: Litra era o veche unitate de măsură a greutății, echivalentă, în epoca bizantină, cu aproximativ 327 de grame.